miercuri, 30 decembrie 2009

Poveste de iarnă în plin avânt tehnologic şi în plină criză

Zi frumoasă de iarnă, însorită, în Bucureşti. Nici n-ai crede ca alaltaieri a fost declarat cod galben in Est si Sud-Est. A doua din cele trei zile dintre Sarbatoarea Nasterii Domnului si Sfantul Vasile cel Mare. Atmosfera apasatoare la serviciu marcata de faptul ca sunt cam singura pe aici, din pricina lipsei de activitate-si clientul e in concediu, ca nu pot pleca acasa samd. Imi caut de lucru totusi: citesc dintr-o carte. Dar ma tot gandesc ca prietena mea mi-a spus ieri ca pleaca astazi in Ierusalim la Mormantul Domnului si ca va sta acolo si de sarbatoarea Nasterii Domnului pe vechi. Ieri ne intalniseram sa ii dau pentru acolo o sticla de vin de la tata, dar uitasem sa ii mai dau un plic si ma tot gandeam cum sa fac sa ma intalnesc cu ea sa ii dau plicul. O sun si imi raspunde plangand ca ea nu-si gaseste pasaportul de dimineata si ca tare crede ca nu mai are nici o şansă să-l găsească. Am sfatuit-o sa mearga imediat sa solicite unul nou in regim de urgenta (nu ca nu i-ar fi venit ei in minte, dar ea era necajita, trebuia sa joc rolul celei tari, care are solutie la problema ei).

Problema era ca nu stiam daca astazi se lucreaza fiind intre sarbatori. Am sunat amandoua la trei numere de telefon apartinand directiei pasapoarte si nu a raspuns nimeni timp de 30min. Christine nu avea bagajul facut. Asta era planificat pentru azi. Nu puteam sta asa, si am plecat din piata Victoriei pe la 12:00 catre Directia Pasapoarte la Romana sa verific daca e deschis si daca poate rezolva ceva mergand acolo. Nu am uitat sa iau cu mine si plicul, despre care nici nu apucasem sa ii spun. Am scos bani de la bancomat (cu gandul sa platesc taxa la CEC in locul ei, de va fi cazul) si cand am ajuns in curtea Directiei Generale de Pasapoarte vad o coada mare si imi spun: nu are cum sa fie coada asta pentru mine, e imposibil. Dar zic, merita sa intreb oamenii pentru ce stau la coada si imi confirma ca pentru a depune cerere de eliberare pasapoarte. M-am ingrozit si m-am indoit oarecum ca mai are vreo sansa Christine sa plece astazi din tara. Mi-am zis sa intreb mai departe, sa imi fac datoria pana la capat si apoi, cum o vrea Domnul.

Dialogul cu doamna de la rand:

-Eu: pentru eliberare in regim de urgenta, stiti cumva unde se depune cerere?

-Doamna: tot aici.

-Eu, si mai mirata, incerc sa inteleg: pai nu are sens, daca stau la coada asta, nu mai e in regim de urgenta. Merge repede coada?

-Doamna: noi stam de vreo 2 ore

-Eu: totusi, eu nu cred ca sunt multi cei care il vor in regim de urgenta, ar trebui sa fie doua randuri separate, pentru ca sunt doua servicii distincte.

-Doamna: pai si ce vina avem noi? Se sta la rand si dupa ce depuneti cererea, il primiti in 2h. Asa a mai intrat unul ca vrea sa intrebe ceva si nu a mai iesit...(in sensul ca a iesit cu pasaport cu tot prin alta parte)

N-am mai insistat, doamna deja se lipise mai tare de usa si imi statea in cale, nu cumva sa indraznesc sa intru sa intreb. Mi-am dat seama ca e nervoasa rau lumea si pe buna dreptate.

Mi-am lasat rand la coada si am plecat sa platesc taxa la CEC in Amzei. Christine venea si ea spre pasapoarte. Mi-a transmis prin telefon toate datele necesare sa pot plati taxa. Cand a ajuns s-a ingrozit si ea, desi o prevenisem, si n-a mai stat pe ganduri, fiind atat de grava situatia, s-a dus la comandant.

E intrebata la intrare de un domn cu epoleti: Va asteapta dl comandant?

-Ch (f serioasa): Da.

-El: Asteptati, va rog.

-El: Doamna Ch XYZ vrea sa vorbeasca cu dumneavoastra. O asteptati?

-Comandantul (fara alte comentarii): Sa intre.

Scurt si la obiect, Christine ii explica ce si cum. Afla ca are nevoie de copia electronica dupa biletul de avion si ma suna. Nu ajunsesem la pasapoarte inca. La randu-mi, il sun pe sotul meu care era la serviciu (piata Universitatii) si il rog sa printeze un mail din contul Christinei si sa vina la Romana cu el de urgenta. Am exclus varianta cu acces la Internet de la ASE pentru ca nu stiam daca au imprimante acolo. Pe drum inapoi spre pasapoarte, ma gandesc ca ii trebuie o copie xerox dupa buletin si imi propun sa rezolv si asta dupa ce ma intalnesc cu Christine. Cand am ajuns, Christine deja rezolvase tot, mergea sa faca copia xerox si am revenit la ghiseul 'pasapoarte deteriorate' unde urma sa faca cererea si poza. Christine ma impinge si pe mine in acel ghiseu, desi nu intelegeam ce treaba am eu cu toata astea. Cum am intrat, dl politist intreaba care din noi e persoana in cauza si se uita urat la mine: Dansa cine e? Va rog sa ramaneti numai dumneavoastra (spre Christine). Christine, senina: e ingerasul meu, domnu' politist. La cate mi s-au intamplat azi, vreau sa ramana aici, sa ma sustina. Iarasi: liniste. Ca si cum argumentul ar fi fost suficient de solid pentru indrazneala mea de a sta acolo pe loc chiar si dupa ce am fost data afara.

Aflam de o amenda foarte mirate. Cum e posibil? Scap pasaportul intr-o toaleta publica in ziua plecarii mele din tara, platesc alt pasaport la urgenta (deci taxa dubla) si trebuie sa mai platesc si amenda? Ne-am calmat repede cand am aflat ca e doar 30 lei amenda. S-au completat hartii o gramada, timp in care,

-Christine intreaba, ca si cum ar fi extrem de mirata si de deranjata de aglomeratia asta care s-a suprapus peste necazul ei: dar de ce e asa de aglomerat astazi? Ce se intampla? Macar cei care nu vor pasaportul urgent, nu pot veni alta data?

-Politist: pai in primul rand ca sunt sarbatorile acuma si in al doilea rand...(se face ca lucreaza si nu poate vorbi, apoi schimba vorba)

Dupa o serie de semnaturi si raspunsuri la intrebari, intra un tata suparat ca de ce nu l-a primit pe el ca era la rand ca are trei copii si ca de ce a intrat doamna. I se explica faptul ca pleaca avionul fara ea daca nu rezolva urgent. Si mai nervos: nu ma intereseaza pe mine de avion, eu am trei copii, nu se poate asa ceva. Se rasteste si politistul la el si iese. Supararea tatalui era indreptatita, sa nu se creada ca am alta parere. Pentru ca iar a venit vorba de aglomeratie, profitam:

-Christine: De ce ziceati ca e asa de aglomerat? daca nu au urgente de ce se inghesuie azi numaidecat?

-Politist: pai mai e si pentru ca de pe 1 (ianuarie) se emit pasapoarte biometrice.

-Christine, indiferenta: Pai si alea sunt mai scumpe, sau cum?

-Politist: Doamna, nu am mai multe informatii. Mergeti si intrebati la superiorii nostri.

-Christine nu renunta: Dar de la 1 se emit doar biometrice? Ce, nu se mai elibereaza si din astea vechi?

-Politist: Sunt, doamna, sunt pentru toata lumea. Intrebati pe comandant (cam asa ceva imi amintesc)

Restul e mai putin important. Ea a primit pasaportul, ziua mea de lucru nu a mai fost atat de plictisitoare iar plicul meu va ajunge cu Mila Domnului la Ierusalim. Sa le ajute Maica Domnului si celor de la rand sa scape usor, iar daca nu, sa le umple altfel sufletul de bucurie. Doamne ajuta!

duminică, 29 noiembrie 2009

Eu as vrea sa mai mergem intr-un pelerinaj. Unde ati vrea voi sa fie urmatorul pelerinaj?
Elena.

vineri, 30 octombrie 2009

Filmuletele

Filmuletele pe zile sunt la adresele urmatoare:

Video-Ziua01: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/9974623_fubRW
Video-Ziua02: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139510_kfAxf
Video-Ziua03: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139547_Azf4u
Video-Ziua04: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139550_vvVug
Video-Ziua05: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139578_Fm6uK
Video-Ziua06: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139637_7ReFe
Video-Ziua07: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139639_BJmbL
Video-Ziua08: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139643_yyw2g
Video-Ziua09: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139647_vch3U
Video-Ziua10: http://pelerinaj2009.smugmug.com/gallery/10139655_urXy4

joi, 24 septembrie 2009

Ce nu am vizitat si merita

"Vă dau cîteva linkuri către un loc din Iordania pe care nu l-am vizitat, aflat la doar 30 de km de Madaba. În vechime se numea Mefa, astăzi îi spune Um Al Rasas. Sînt doar ruine ale unei foste cetăţi. Lucrul curios este că cetatea are un turn unic, foarte bine conservat, aproape intact, neatins, turnul unui stîlpnic, în jurul căruia s-au construit bisericile şi oraşul de mai apoi, biserici ale căror frumoase mozaicuri din secolele 8-10 se pot vedea astăzi de către cei ce merg acolo. Subscriu opiniei că adică e vorba de o mănăstire devenită mai apoi cetate, mai ales că locul este cu totul fără apă, existenţa fiind asigurată doar de apa strînsă de pe acoperişuri în sezonul ploios.

Mozaicurile de la Mefa sînt absolut uluitoare şi arată o comunitate creştină foarte iubitoare de frumos. Din păcate, chipurile din mozaicuri au fost distruse, iar aceasta este prin excelenţă opera musulmanilor (sau evreilor?) iconoclaşti. Alte mozaicuri încă zac sub nisip, aşteptînd să fie scoase la lumină de iubitorii de frumos. Se pare că toate locuinţele au fost pardosite cu mozaic.

Mefa / Um Al Rasas este singurul loc în care mi-aş fi dorit să mergem în Iordania, şi nu am fost. Nădăjduiesc ca alţii mai binecuvîntaţi să ajungă acolo şi să ne trimită şi nouă mărturii. Frumos ar fi din partea cuiva cu dare de mînă să ia legătura cu regele Iordanului şi să "cumpere" o parte din locaţia de la Mefa, transformînd-o în mănăstire. Românească, de ce nu?

http://www.select.jo/jordan-um-arasas.shtm
http://198.62.75.5/www1/ofm/fai/FAIrasas.html
http://www.madaba.freeservers.com/custom4.html
http://www.sacred-destinations.com/jordan/umm-al-rasas
http://danandduffy.blogspot.com/2009/02/um-al-rasas-revisited.html
http://mgsblade.deviantart.com/art/Umm-al-Rasas-53130000
http://www.jordanjubilee.com/history/mosaics.htm
" (Par. Filoteu, in e-mail 9 sept 2009)

marți, 22 septembrie 2009

Trei minuni mari, din mila Domnului

Trei minuni mari se intampla an de an in Tara Sfanta, de 2000 de ani, spre marturie vie a prezentei lui Dumnezeu in viata noastra si a patimirii Sale pe pamant, pentru noi oamenii cei putin credinciosi, zidirea cea mai iubita dintre toate, inzestrata cu cel mai de pret dar, Libertatea:
-pe Muntele Taborului de Schimbarea la Fata (18-19 aug)-venirea norului rece, alburiu si placut mirositor pe Muntele Tabor
-la Iordan, de Boboteaza (19 ian)- curge raul Iordan cateva minute in amonte
-la Mormantul Domnului, in Cetatea Ierusalimului, de Inviere - Sfanta Lumina aprinde candelele din fata Sfantului Mormant si lumanarile oamenilor curati la suflet(sau de care se milostiveste Domnul).

luni, 14 septembrie 2009

Poze Rasvan Vasile

Poze Claudia

• Ziua 1: http://picasaweb.google.com/pelerinaj2009/ClaudiaZiua1#
• Ziua 2: http://picasaweb.google.com/pelerinaj2009/ClaudiaZiua2#
• Ziua 3: http://picasaweb.google.com/pelerinaj2009/ClaudiaZiua3#
• Ziua 4: http://picasaweb.google.com/pelerinaj2009/ClaudiaZiua4#
• Ziua 5: http://picasaweb.google.com/pelerinaj2009/ClaudiaZiua5?authkey=Gv1sRgCL-h6sPth43atwE#
• Ziua 6: http://picasaweb.google.com/pelerinaj2009/ClaudiaZiua6?authkey=Gv1sRgCL-h6sPth43atwE#
• Ziua 10: http://picasaweb.google.com/pelerinaj2009/ClaudiaZiua10?authkey=Gv1sRgCJq4qfbzppnFMQ#

Poze Ramona

http://picasaweb.google.ro/pelerinaj2009/Ramona?authkey=Gv1sRgCNKgyozAoZqJUA

Poze Dumitru

Poze Carmen

Poze Părintele Filotheu

joi, 10 septembrie 2009

2009 August 17, Luni, Ziua întîi

Ne-am găsit cu toţii în aeroportul Otopeni. Unii ştiau pe alţii, alţii nu ştiau pe nimeni.



Apoi ne-am suit în avion şi am început să numărăm: 10, 9, 8, 7, ...


În cele din urmă am ajuns.


Prima oprire a fost la Lida (astăzi Lod), unde altădată Sfîntul Petru l-a sculat din pat pe Enea, care de 8 ani era slăbănog (paralitic). Tot aici a fost casa Sfîntului Gheorghe. Pe locul unde mama sa a avut o ţarină cîndva s-a construit o biserică. Probabil de acel Fericit Chiriac care a fost îngropat la Ierihon, unde este Biserica Rusă de astăzi, care a închinat-o marii biserici a Maicii Domnului din Ierusalim, Nea Maria, care a existat unde astăzi este cartierul evreiesc din cetate şi unde s-a construit o mare sinagogă. La biserica aceasta din Lida se spune că a fost icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ.

Întru început a fost Cuvîntul...

...şi aşa ne-am întîmplat şi noi, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, să ne adunăm laolaltă şi să ne cunoaştem unii cu alţii, şi să mergem împreună pe urmele paşilor Domnului şi ale Sfinţilor Săi, în căutarea lor, în căutarea unui răspuns pentru întreaga viaţă, iar dorul ne-a fost împlinit.