Poveste de iarnă în plin avânt tehnologic şi în plină criză

Zi frumoasă de iarnă, însorită, în Bucureşti. Nici n-ai crede ca alaltaieri a fost declarat cod galben in Est si Sud-Est. A doua din cele trei zile dintre Sarbatoarea Nasterii Domnului si Sfantul Vasile cel Mare. Atmosfera apasatoare la serviciu marcata de faptul ca sunt cam singura pe aici, din pricina lipsei de activitate-si clientul e in concediu, ca nu pot pleca acasa samd. Imi caut de lucru totusi: citesc dintr-o carte. Dar ma tot gandesc ca prietena mea mi-a spus ieri ca pleaca astazi in Ierusalim la Mormantul Domnului si ca va sta acolo si de sarbatoarea Nasterii Domnului pe vechi. Ieri ne intalniseram sa ii dau pentru acolo o sticla de vin de la tata, dar uitasem sa ii mai dau un plic si ma tot gandeam cum sa fac sa ma intalnesc cu ea sa ii dau plicul. O sun si imi raspunde plangand ca ea nu-si gaseste pasaportul de dimineata si ca tare crede ca nu mai are nici o şansă să-l găsească. Am sfatuit-o sa mearga imediat sa solicite unul nou in regim de urgenta (nu ca nu i-ar fi venit ei in minte, dar ea era necajita, trebuia sa joc rolul celei tari, care are solutie la problema ei).

Problema era ca nu stiam daca astazi se lucreaza fiind intre sarbatori. Am sunat amandoua la trei numere de telefon apartinand directiei pasapoarte si nu a raspuns nimeni timp de 30min. Christine nu avea bagajul facut. Asta era planificat pentru azi. Nu puteam sta asa, si am plecat din piata Victoriei pe la 12:00 catre Directia Pasapoarte la Romana sa verific daca e deschis si daca poate rezolva ceva mergand acolo. Nu am uitat sa iau cu mine si plicul, despre care nici nu apucasem sa ii spun. Am scos bani de la bancomat (cu gandul sa platesc taxa la CEC in locul ei, de va fi cazul) si cand am ajuns in curtea Directiei Generale de Pasapoarte vad o coada mare si imi spun: nu are cum sa fie coada asta pentru mine, e imposibil. Dar zic, merita sa intreb oamenii pentru ce stau la coada si imi confirma ca pentru a depune cerere de eliberare pasapoarte. M-am ingrozit si m-am indoit oarecum ca mai are vreo sansa Christine sa plece astazi din tara. Mi-am zis sa intreb mai departe, sa imi fac datoria pana la capat si apoi, cum o vrea Domnul.

Dialogul cu doamna de la rand:

-Eu: pentru eliberare in regim de urgenta, stiti cumva unde se depune cerere?

-Doamna: tot aici.

-Eu, si mai mirata, incerc sa inteleg: pai nu are sens, daca stau la coada asta, nu mai e in regim de urgenta. Merge repede coada?

-Doamna: noi stam de vreo 2 ore

-Eu: totusi, eu nu cred ca sunt multi cei care il vor in regim de urgenta, ar trebui sa fie doua randuri separate, pentru ca sunt doua servicii distincte.

-Doamna: pai si ce vina avem noi? Se sta la rand si dupa ce depuneti cererea, il primiti in 2h. Asa a mai intrat unul ca vrea sa intrebe ceva si nu a mai iesit...(in sensul ca a iesit cu pasaport cu tot prin alta parte)

N-am mai insistat, doamna deja se lipise mai tare de usa si imi statea in cale, nu cumva sa indraznesc sa intru sa intreb. Mi-am dat seama ca e nervoasa rau lumea si pe buna dreptate.

Mi-am lasat rand la coada si am plecat sa platesc taxa la CEC in Amzei. Christine venea si ea spre pasapoarte. Mi-a transmis prin telefon toate datele necesare sa pot plati taxa. Cand a ajuns s-a ingrozit si ea, desi o prevenisem, si n-a mai stat pe ganduri, fiind atat de grava situatia, s-a dus la comandant.

E intrebata la intrare de un domn cu epoleti: Va asteapta dl comandant?

-Ch (f serioasa): Da.

-El: Asteptati, va rog.

-El: Doamna Ch XYZ vrea sa vorbeasca cu dumneavoastra. O asteptati?

-Comandantul (fara alte comentarii): Sa intre.

Scurt si la obiect, Christine ii explica ce si cum. Afla ca are nevoie de copia electronica dupa biletul de avion si ma suna. Nu ajunsesem la pasapoarte inca. La randu-mi, il sun pe sotul meu care era la serviciu (piata Universitatii) si il rog sa printeze un mail din contul Christinei si sa vina la Romana cu el de urgenta. Am exclus varianta cu acces la Internet de la ASE pentru ca nu stiam daca au imprimante acolo. Pe drum inapoi spre pasapoarte, ma gandesc ca ii trebuie o copie xerox dupa buletin si imi propun sa rezolv si asta dupa ce ma intalnesc cu Christine. Cand am ajuns, Christine deja rezolvase tot, mergea sa faca copia xerox si am revenit la ghiseul 'pasapoarte deteriorate' unde urma sa faca cererea si poza. Christine ma impinge si pe mine in acel ghiseu, desi nu intelegeam ce treaba am eu cu toata astea. Cum am intrat, dl politist intreaba care din noi e persoana in cauza si se uita urat la mine: Dansa cine e? Va rog sa ramaneti numai dumneavoastra (spre Christine). Christine, senina: e ingerasul meu, domnu' politist. La cate mi s-au intamplat azi, vreau sa ramana aici, sa ma sustina. Iarasi: liniste. Ca si cum argumentul ar fi fost suficient de solid pentru indrazneala mea de a sta acolo pe loc chiar si dupa ce am fost data afara.

Aflam de o amenda foarte mirate. Cum e posibil? Scap pasaportul intr-o toaleta publica in ziua plecarii mele din tara, platesc alt pasaport la urgenta (deci taxa dubla) si trebuie sa mai platesc si amenda? Ne-am calmat repede cand am aflat ca e doar 30 lei amenda. S-au completat hartii o gramada, timp in care,

-Christine intreaba, ca si cum ar fi extrem de mirata si de deranjata de aglomeratia asta care s-a suprapus peste necazul ei: dar de ce e asa de aglomerat astazi? Ce se intampla? Macar cei care nu vor pasaportul urgent, nu pot veni alta data?

-Politist: pai in primul rand ca sunt sarbatorile acuma si in al doilea rand...(se face ca lucreaza si nu poate vorbi, apoi schimba vorba)

Dupa o serie de semnaturi si raspunsuri la intrebari, intra un tata suparat ca de ce nu l-a primit pe el ca era la rand ca are trei copii si ca de ce a intrat doamna. I se explica faptul ca pleaca avionul fara ea daca nu rezolva urgent. Si mai nervos: nu ma intereseaza pe mine de avion, eu am trei copii, nu se poate asa ceva. Se rasteste si politistul la el si iese. Supararea tatalui era indreptatita, sa nu se creada ca am alta parere. Pentru ca iar a venit vorba de aglomeratie, profitam:

-Christine: De ce ziceati ca e asa de aglomerat? daca nu au urgente de ce se inghesuie azi numaidecat?

-Politist: pai mai e si pentru ca de pe 1 (ianuarie) se emit pasapoarte biometrice.

-Christine, indiferenta: Pai si alea sunt mai scumpe, sau cum?

-Politist: Doamna, nu am mai multe informatii. Mergeti si intrebati la superiorii nostri.

-Christine nu renunta: Dar de la 1 se emit doar biometrice? Ce, nu se mai elibereaza si din astea vechi?

-Politist: Sunt, doamna, sunt pentru toata lumea. Intrebati pe comandant (cam asa ceva imi amintesc)

Restul e mai putin important. Ea a primit pasaportul, ziua mea de lucru nu a mai fost atat de plictisitoare iar plicul meu va ajunge cu Mila Domnului la Ierusalim. Sa le ajute Maica Domnului si celor de la rand sa scape usor, iar daca nu, sa le umple altfel sufletul de bucurie. Doamne ajuta!